\u00cen marile ora\u0219e, caracterizate prin centre aglomerate \u0219i periferii \u00een care se renoveaz\u0103, repar\u0103 sau instaleaz\u0103 tot mai des mici companii de produc\u021bie \u0219i depozite, lini\u0219tea este un bun tot mai greu de g\u0103sit. Sirenele, claxoanele, zgomotele de \u0219antier, forfota de pe terase sau chiar \u0219i larma creat\u0103 de animalele de companie, se aud at\u00e2t de des \u00een aceste zone \u00eenc\u00e2t, de la un moment dat, ele devin parte a rutinei cotidiene \u0219i ne pot da impresia c\u0103 nu ne mai afecteaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n
De ce este important s\u0103 ne izol\u0103m de zgomotul exterior?<\/strong><\/p>\n\n\n\n Pentru a \u00een\u021belege cum ne afecteaz\u0103 poluarea fonic\u0103, este important s\u0103 \u00een\u021belegem mai \u00eent\u00e2i care este rolul auzului. Chiar dac\u0103 preponderent folosim acest sim\u021b pentru a comunica \u0219i absorbi informa\u021bii, func\u021bia sa primar\u0103 este de a ne avertiza \u0219i a ne pune \u00een alert\u0103. De aceea, fiecare zgomot necontrolat, repetitiv sau izolat, ne declan\u0219eaz\u0103 instinctul de autoconservare \u0219i ne intensific\u0103 activitatea cerebral\u0103. De aici rezult\u0103 \u0219i stresul pe care uneori, dup\u0103 ce suntem afecta\u021bi \u00eendelung de zgomot, \u00eencet\u0103m s\u0103 \u00eel mai percepem \u00een mod con\u0219tient sau \u00eel atribuim altor surse. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, poate cel mai conving\u0103tor argument de sus\u021binere a periculozit\u0103\u021bii reprezentate de zgomot, este decizia Agen\u021biei Europene de Mediu de a clasifica poluarea fonic\u0103 drept al doilea cel mai nociv tip de poluare, dup\u0103 cea din aer. Pe l\u00e2ng\u0103 stres, printre efectele pe care le poate avea poluarea fonic\u0103 asupra organismului uman se mai num\u0103r\u0103 instaurarea sensibilit\u0103\u021bii crescute la zgomot, tulbur\u0103ri ale somnului, reducerea puterii de concentrare \u0219i poate cauza uneori afec\u021biuni grave precum boli cardiovasculare sau diabet de tip 2. \u00cen Europa spre exemplu, se estimeaz\u0103 c\u0103 expunerea la poluare sonor\u0103 prelungit\u0103 contribuie anual la apari\u021bia a 48.000 cazuri noi de afec\u021biuni cardiovasculare, \u00een timp ce zgomotele perturb\u0103 somnul a 6,5 milioane de oameni.<\/p>\n\n\n\n Rolul u\u0219ilor \u0219i ferestrelor VEKA \u00een izolarea fonic\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n