Efectele schimbărilor climatice și nevoia de a conserva resursele sunt doi factori care determină autoritățile să ia tot mai multe măsuri în ceea ce privește sustenabilitatea. Puse laolaltă cu prețul în continuă creștere al energiei, acești factori conturează un nou viitor, unul în care companiile și consumatorii își reevaluează prioritățile, favorizând consumul responsabil, eficiența și economia circulară. Ca orice tranziție, va fi nevoie de timp pentru a învinge inerția normalității cu care suntem obișnuiți, însă noi soluții care păstrează confortul și reduc impactul asupra mediului, apar tot mai des. În ceea ce privește construcțiile, această tranziția a început timid cu mici petice de termoizolație, a continuat cu reabilitări termice, iar în acest moment se află în sfera reabilitărilor la scară largă și a clădirilor nZEB (nearly Zero Energy Buildings). Următoarea etapă majoră va fi cea a clădirilor ZEB, cu zero consum de energie, o categorie din care fac parte și casele pasive. Așadar, într-un viitor destul de apropiat se așteaptă ca termenul de casă pasivă să treacă de la nivelul de concept, la cel de standard în construcții.

Care sunt principiile care stau la baza construirii unei case pasive

O casă pasivă reprezintă o locuință care exploatează la maximum energia disponibilă la fața locului, cum ar fi cea solară, eoliană sau geotermală, iar după ce le transformă pe acestea în căldură sau aer rece, evită orice fel de pierdere. Asta presupune proiectare amănunțită și personalizată, materiale super-izolante și sisteme de ventilație cu schimb de energie. Desigur că zero consum și zero pierderi sunt practic imposibile, dar ținând cont de toate aceste principii, costurile aferente încălzirii și răcirii unei case pasive ar lua valoarea zero în condiții normale de funcționare, fără impact negativ asupra confortului. Referitor la costuri inițiale, investiția în construcția unei case pasive este mai însemnată decât cea necesară construcției unei case nZEB, însă, dacă ținem cont că facturile cu energia practic dispar și că acesta va fi standardul viitorului sustenabil, o casă pasivă este deja o soluție demnă de analizat cu atenție. În plus, disponibilitatea serviciilor și a materialelor nu mai reprezintă o problemă, existând acum în România destui proiectanți și constructori capabili să realizeze astfel de construcții, cât și furnizori de materiale cu grad înalt de termoizolare. Ce ar mai fi de spus este că o casă pasivă este in marea majoritate a cazurilor un proiect unicat, ce ia în calcul valori precise și specifice ale expunerii la soare, vânt și alți factori climatici, relieful din jurul amplasamentului, gradul de ocupare și alte variabile. Cu alte cuvinte, planul unei case pasive certificate, reprodus pe o rază de doar câțiva kilometri, dar fără a lua în considerare caracteristicile noii locații, este puțin probabil să ducă la aceleași rezultate.

Cum alegem ferestrele pentru case pasive

În cazul caselor pasive, alegerea ferestrelor presupune o consultare mai aprofundată între beneficiar și proiectant/constructor, până când soluția dorită se suprapune cu soluția necesară. Asta se întâmplă pentru că cerințele de eficiență ale unei astfel de construcții sunt foarte stricte, lucru care influențează dimensiunile, orientarea ferestrelor și deschiderile. În plus, pachetele de geam pentru ferestrele caselor pasive trebuie să respecte specificații termoenergetice foarte ridicate, care pot fi atinse doar cu un pachet tripan de sticlă ultra-termoizolantă. Prin urmare, ferestrele caselor pasive au neapărată nevoie și de un sistem de profile solid, rezistent în timp și care să aducă un plus de eficiență acestor construcții. Pe lângă rezistența sa specifică clasei A (în cazul VEKA), rigidizarea profilelor trebuie făcută cu o armătură ce are și ea proprietăți cât mai reduse de transfer termic. În aceste condiții, numărul de opțiuni pentru tâmplăria caselor pasive se restrânge destul de mult, doar un număr limitat de producători oferind sisteme testate și certificate în acest sens de către organizații independente. Din fericire, grupul german VEKA se află printre acești producători și este prezent în România cu toată gama sa de sisteme inovatoare și eficiente. Mai mult, pentru a transforma sistemele VEKA exclusiv de Clasa A în ferestre termoizolante, grupul a dezvoltat o rețea națională de parteneri certificați pentru tâmplărie și montaj la standarde germane.

Caracteristicile sistemului VEKA SOFTLINE 82 pentru casele pasive

Revenind la case pasive, chiar dacă toate sistemele VEKA depășesc cerințele nZEB, momentan doar SOFTLINE 82 le îndeplinește și pe cele ale caselor pasive. Pe măsură ce va crește cererea pentru sisteme destinate caselor pasive, evident, va crește și oferta, însă la momentul de față SOFTLINE 82 este suficient și acoperă în totalitate nevoile clienților finali, ale arhitecților și ale constructorilor. Acest sistem versatil poate lua orice forma sau dimensiune impuse de proiectul unei case pasive și poate susține fără probleme pachete de geam cu trei foi, vitraje speciale și foi groase de sticlă, oferind în același timp rezistență și durabilitate de până la 50 de ani. Fiind vârf de gamă, SOFTLINE 82 poate fi și personalizat cu orice soluție furnizată și testată de VEKA. Opțiunile includ foliere în peste 50 de culori RAL și imitații lemnoase, placarea cu aluminiu la exterior și vopsire electrostatică în orice nuanță RAL, noile folieri cu aspect inovator din gama VEKA Feinstruktur, cât și tehnologia unică VEKA SPECTRAL, ce conferă profilelor textură catifelată și un aspect inconfundabil.