În cazul unei ferestre moderne, eficiența termică, posibilitățile de personalizare și alegerea numărului de foi de sticlă, placările cu aluminiu și tratamente aplicate suprafețelor, deschideri, forme și suprafețe multiple, sunt opțiuni pe care le considerăm cât se poate de normale. Totuși, este ușor să ne dăm seama că ele nu au existat dintotdeauna, ci sunt rezultatul a sute de ani de evoluție. Totodată, ne este imposibil ca în ziua de azi, să ne imaginăm viața într-o locuință fără ferestre, sau lucrul într-o încăpere lipsită de lumină naturală. Chiar dacă există și astfel de condiții, ele sunt izolate, iar nivelul de stres pe care îl induc ocupanților, afectează atât starea de bine, cât și productivitatea acestora.

Cum a luat naștere și cum s-a dezvoltat industria sticlei?

Întrucât golurile din pereții locuințelor străvechi, acoperite cu obloanele din lemn, piei sau țesături, nu pot fi numite ferestre în adevăratul sens al cuvântului, istoria ferestrelor este strâns legată de cea a sticlei. Conform descoperirilor de până acum, se pare că egiptenii și locuitorii din zona Mesopotamiei Orientale au fost primii care au început să fabrice sticla, în jurul anului 3.500 î.e.n. La acea vreme era utilizată pentru a crea diferite obiecte decorative și a durat câteva secole până când romanii au început să o folosească pentru ferestrele băilor publice. Mai departe, ferestrele cu sticlă au început să împodobească lăcașe de cult, palate și alte clădiri de importanță deosebită, arhitecții dezvoltând o adevărată pasiune pentru vitralii. Deoarece tehnicile de fabricare erau încă rudimentare, iar transportul nu era prietenos cu obiectele fragile, plăcile mari din sticlă erau de domeniul fantasticului la vremea aceea, așa că vitraliile de dimensiuni impresionante erau realizate cu ajutorul montanților verticali și a șprosurilor din ciment, marmură sau plumb. Datorită costurilor foarte mari, oamenii de rând au început să aibă acces la ferestre cu sticlă abia din secolul XVII, iar odată cu creșterea cererii, inovațiile în domeniul sticlei și a ferestrelor au început să se țină lanț până în zilele noastre. Au apărut treptat foile din sticlă de mari dimensiuni, ferestrele cu două sau trei foi de sticlă, geamul duplex, utilizarea gazelor inerte pentru termoizolare și tratamente speciale precum Low-E.

Cum a evoluat tâmplăria ferestrelor?

Înainte de secolul XVI s-ar putea spune că nu a existat tâmplărie pentru ferestre, până atunci geamul fiind încastrat direct în perete, în plăci din marmură, granit și alte tipuri de rocă sau în tocuri din lemn, fără a oferi vreo posibilitate de deschidere. Primele ferestre cu deschidere erau realizate în două canate verticale, iar deschiderea se făcea fie prin basculare ambelor, fie prin culisarea în sus a canatului inferior. Deși deschiderea batantă a ușilor era ceva obișnuit, ea a fost adoptată în cazul ferestrelor abia în secolul XVII, odată cu apariția faimoaselor ferestre franțuzești. Pe măsură ce industria a evoluat, dând naștere unor profile mai rezistente, s-a îmbogățit și numărul opțiunilor, ferestrele de astăzi putând fi deschise batant, basculant, prin culisări, armonic sau diferite combinații ale acestora.

În ceea ce privește tâmplăria, materialele din care era produsă inițial erau lemnul și fierul. La începutul secolului XX, aluminiul și-a făcut intrarea pe piața de profile, iar din 1970 PVC-ul a luat avans pe piața profilelor pentru ferestre și uși, datorită costurilor mai reduse, a rezistenței la acțiunea factorilor externi și a duratei de viață mai mari. În comparație cu cea din lemn, tâmplăria PVC este mult mai ușor de întreținut, nu absoarbe umiditatea, nu putrezește, și nu se desface în așchii. În plus, un profil de clasa A cu armătură rectangulara din oțel zincat, precum cele VEKA, oferă rezistențe comparabile cu cele din aluminiu și izolare termică superioară, la un preț mai scăzut. Ca idee, profilele VEKA pot susține chiar și până la 50 de ani pachete grele de geam cu două sau trei foi de sticlă și pot acoperi suprafețe de până la 17mp (VEKASLIDE 70), în cazul soluțiilor pentru uși culisante. În plus, profilele VEKA pot fi placate la exterior cu aluminiu și vopsite electrostatic în orice culoare RAL, dacă se dorește un plus de protecție a tâmplăriei și un aspect metalic.

Care sunt soluțiile VEKA pentru ferestrele viitorului?

Viitorul ferestrelor și ușilor termoizolante înseamnă eficiență energetică, conservarea resurselor și sustenabilitate în toate etapele, de la producția profilelor PVC și până când ferestrele și ușile sunt reciclate. VEKA are în vedere toate aceste aspecte și le aplică cu bine-cunoscuta rigoare germană. Fabricile optimizau utilizarea resurselor înainte ca acest lucru să fie reglementat, calitatea și eficiența produsului finit este îmbunătățită constant în laboratoarele de cercetare, rețeaua de distribuție este atent controlată, iar montajul se realizează doar cu parteneri certificați. Nu în ultimul rând, VEKA operează și centre proprii de reciclare, în care grupul german repune în circulație materia primă, indiferent ce companie a produs inițial profilele. Vorbind strict despre profilele VEKA pentru viitor, gama de produse ale companiei germane include sistemele VEKAMOTION pentru uși culisante eficiente energetic și profilul SOFTLINE82 pentru ferestre, unul dintre puținele soluții certificate pentru casele pasive.